12 februarie - emotie rece topita

Căldura iernii

Mi-a căzut uşor un fulg în palmă
Şi-l pun repede în suflet..
Această fină şi imaculată zăpadă
Îmi alungă orice cuget…

În jurul meu totul îngheaţă,
Vântul mi se agaţă de faţă,
Calea spre tine-i de gheaţă,
Dar cu tine alunec spre viaţă…

Deşi este rece şi mi-e cam frig,
Şi zăpada cea rece devine pătură,
Mă încălzesc atunci când o ating
Pe ea, cea care mereu mă-ndură…

Iarna ce feeric este să stăm la geam,
Numărând fulgii grei de nea,
Alintând fiinţa caldă ce mulţumit o am,
Luminându-o seara precum o stea…

11 februarie - traire printre randuri

Re/amintire

Nopţile ce-mi frământă sufletul,
Mă readuc uşor în sufocanta zi...
Şi demult îmi este uitat vuietul
Ce se evaporă-n disperarea de a fi...

Imagini din gându-mi ce sunt trecute,
Aievea, îmi neliniştesc paşii...
Unele dintre ele, deşi par prea scurte,
Sunt suficiente încât să sperie laşii!

Deşi toate ce-mi sunt uneori alături,
Ar vedea ce stă înfipt cu adevărat-n mine,
Cine ar putea prin simple gesturi
Să-i readucă sufletului ceea ce înseamnă "bine"?

10 februarie - emotie in picaturi sarate

Frumos şi efemer

Iată şi un stop de zâmbet
În sufletu-mi resurscitat...
Nu se mai aude urlet,
Şi cred că totul s-a cam vindecat.

O adiere caldă, poate o mireasmă dulce,
Mă învăluie oarecum neaşteptat...
Mă întreb: „când se va mai duce
Această stare resimţită minunat?”

Zile mi-au lăcrimat în universul minuscul,
Şi toate mi-au fost atinse de rouă.
Văd că mi s-a uscat uşor în palmele-mi plânsul,
Dar faţa-mi încă-i udă pentru că afară plouă...

10 februarie - traire singuratica

Fără sprijin

Ce rost mai am şi de ce mai sunt,
Dacă nu pot să-mi completez colţul mulţumirii
Cu fiinţa suavă, cu un blând alint,
Descifrând astfel misterul iubirii?

Aş vrea ca atingându-ţi palma,
Să ştiu că am găsit un sprijin,
Să realizez că am găsit urma,
Înspre feminismu-ţi blajin.

Nici noaptea nu mă mai adoarme,
Nici toate din juru-mi nu mai au har,
Când ştiu că ale mele palme
Nu te simt şi pare totul în zadar…

Deşi am crezut necontenit
Că ea-i cea care iubeşte sincer,
Am plecat capul dezamăgit,
Şi mă reîntorc acasă stingher…

5 februarie - emotie uitata

Rătăcit

Simt o durere arzătoare în piept
Ce-mi înăbuşă uşor trăirile reci
Iar tot ceea ce înainte îmi părea drept
Acum le regăsesc fără viaţă sau seci.

Iar noaptea ce se lasă peste ego-ul meu
Îmi reaprinde subtil aceleaşi vechi temeri.
Dar nimeni nu ştie ce sunt de fapt eu
Aşa că am mai mult parte de pierderi...

Uneori mai cred că nu au rost şi sunt în van
Toate căutările ce te vor pentru totdeauna
Dar venind spre mine strigătu-ţi uman
Încerc să-ţi redescopăr prăfuita urmă întruna.

3 februarie - traire pierduta

“Rămas bun!”

Am simţit cum vrei să te îndepărtezi
Realizând că nu pot păstra nimic în loc.
Şi nu înţeleg acum, de ce vrei să cedezi
Văzând cum arunci cu apă peste viul foc…

Încă nu îmi dau seama de greşeala ce ai văzut-o
Care te-a împins să mă goneşti din acel colţ stingher.
Nu mi-ai arătat că era pasiune dar am simţit-o;
Acum am ajuns să nu mai ştiu ce vreau, ce să ofer...

De la incertitudine ai ajuns repede la nepăsare
Şi sper să nu fi uitat măcar vorbele de dor.
Acum când ele se şterg şi sunt lăsate în uitare
Vor lăsa peste soarele nostru un întunecat nor...

Yahel featuring Melanie - Love and emotion...

Mmm child, where do you go?
Keep on movin' on the dancefloor...
And freeze the time.
Keep on movin' !

How do you want to spend your life?
How do you want to satisfy me?

And i told you that you put on
Too much pressure when you left me
And I start to be wild
And I start to be wild...

I loved you so much and then you broke me !
Take it all the feelings out of me !
Drug me back to the creep i was.

I loved you so much and then you broke me !
Take it all the feelings out of me !
Drug me back to the creep i was
For your love and emotion....

Mmm stop, sit and relax !
All your life you've tried so hard...
It's time to move on!

No more pain, no more love,
No more crying in the night !
No more faith, no more trust,
Only lookin' to have fun...

I loved you so much and then you broke me !
Take it all the feelings out of me !
Drug me back to the creep i was.

I loved you so much and then you broke me !
Take it all the feelings out of me !
Drug me back to the creep i was
For your love and emotion....

I loved you so much and then you broke me ...
Take it all the feelings out of me!
Take me back to the creep i was !
I loved you so much and then you broke me.
Take it all the feelings out....

Let me in... let me ïn...

2 februarie - emotie de toamna tarzie

Suspin tomnatic

Lacrimi reci arzând pe obrazul meu
Mă eliberează de obişnuita tristeţe sufocantă
Dar în interior flăcările sunt mistuioare mereu
Şi acum iarăşi cineva mă minte şi mă încântă.

Ploile necontenit arată că natura este tristă
Stârnind furtunile, vântul, fulgerele chiar şi în mine...
Când voi avea parte de acea stare optimistă
Care să-mi şopteacă că tot ceea ce aveam nevoie este la tine?

O toamnă la fel de cenuşie, uscată şi răcoroasă
Îmi va fi singura cale spre alinare...
Cu ce Ţi-am greşit Doamne Ţie, de lumea mi-e ştearsă
Sau când se va mai aduna în ea culoare?

Privesc nori plumburii cum apasă peste năduful meu
Aşteptând parcă să aud ploaia contopită cu stropii-mi săraţi.
Însă rămân cu ochii înspre cerul palid şi greu
Gândindu-mă cum aş putea să ajut oameni la fel de nealinaţi.

Nu pot încă să-mi liniştesc emoţia tomnatică
Ştiind că ochii tăi mă văd ca o simplă frunză în vânt...
Aceaşi stare indiferentă şi apatică
Te împinge să arunci cuvinte aduse doar dintr-un gând...

De-ar fi vorbe sincere cele pe care le rosteşti
Nu aş mai cădea minţit cu chipul în palme
Dar este mult mai uşor să amăgeşti
Fără aţi mai păsa că minciuna-ţi ustură şi doare!

30 ianuarie - trairi regasite

Regăsit

Eram pe punctul de a rămâne îngenunchiat
Retrăgându-mi sufletu-n pustiu,
Însă aerul dulce din aripa-ţi m-a salvat,
Dar de unde ai apărut încă nu ştiu...

Ce vine, fără să ştim, pleacă fără a se mai întoarce...
Poate că eşti doar un nor alergând pe cer.
Chiar din orice mi-ai spune, chiar şi orice mi-ai face
Dar plecarea ta m-ar lăsa fără resurse să sper.

21 ianuarie - emotia de langa tine

“Poate că pentru lume eşti doar o singură persoană,
dar pentru o persoană eşti întreaga lume.”
Gabriel Jose Garcia Marquez (1923)
Romancier, jurnalist şi activist politic

Eşti aici

Eşti bucuria mea de zi cu zi
Eşti pofta intensă de a trăi
Eşti primăvara ce topeşte recile-mi zăpezi
Eşti îngerul ce mângâie chipul atunci când visez...

Eşti pansament peste rana caldă
Eşti lacrima fericirii ce a fost uitată
Eşti prospeţimea ierbii uşor udată
Eşti impulsul ce reînvie o lume schimbată...

Eşti precum mama protectoare pentru pruncu-i gingaş
Eşti agitaţia ce se resimte ca într-un aglomerat oraş
Eşti elogiul adus unui martir ostaş
Eşti senzualitatea adunată într-un fin făgaş...

Eşti flacăra mistuitoare din orice-mi dorinţă
Eşti sentimentul trăit mai presus de o simplă fiinţă
Eşti oftatul ce mă sfâşie când îmi oferi ambsenţă
Eşti extazul format de la prea multă decenţă...

Eşti oceanul de emoţie revărsat în interior
Eşti frenezia stârnită în profunzimea trăirilor
Eşti sunetul calmant din glasul copiilor
Eşti dragostea ce dăinuie de-a lungul vecilor!

19 ianuarie - traire amagita

Maliţioşi...

Minţim precum un zâmbet,
Minţim pentru că nu avem suflet,
Minţim emanând acelaşi haotic vuiet,
Minţim şi nu avem timp de cuget,
Minţim că ne pasă văzând plânset,
Minţim încurajând fapte ireale prin urlet,
Minţim că mai citim din nou un verset,
Minţim că suntem solidari dar nu mişcăm un deget,
Minţim că bombele nu se aud precum un tunet,
Minţim că nu doare acel inocent scrâncet,
Minţim că mai simţim al copiilor clinchet,
Minţim şi totuşi ne stingem încet.

19 ianuarie - noi emotii - constatari

Constatări...

Flăcări pe apă, căldura de gheaţă
Oameni lezaţi de vorbe fără intensitate
Hazardul agoniei celor ce nu stau in faţă
Plăcerea voastră de a chinui cu bestialitate
Strângerea de bunuri ce conferă dependeţă
Opinii trăite fără sinceritate
Candoarea ce lasă o persoană atât de blazată
Cei înfometaţi îndură cu seninătate
Mereu sunteţi pregătiţi să arătaţi o altă faţă
Vreţi ca neputinţa voastră să capete superioritate
Vă priviţi nedesluşit ca printr-o densă ceaţă
Lăcomie tranformată mai apoi în afinitate
Secunde arse dintr-o insignifiantă viaţă
Ţipaţi că dor rănile voastre de mult cicatrizate
Uitarea rezistenţei asemănătoare firului de aţă
Se simte atunci când sunteţi meschine şi versate
Totuşi cu toţii facem parte din această lume hoaţă...

18 ianuarie - a doua traire

Încă…

Şi încă un oftat ce-mi răceşte tristeţea
Şi încă o iluzie atât de femeie
Şi încă puţini oameni ce iubesc blândeţea
Şi încă o durere ce-n final se-ncheie.

Şi încă mai aud ţipete candide
Şi încă se omoară creaţiile divine
Şi încă îmi amintesc de rugile splendide
Şi încă inimile multora de ură sunt pline.

18 ianuarie - prima traire pe blog

Iar coşmar...

Cât de apăsător îmi amintesc de tine iar...
Durerile, cum revin, aşa dispar...
Ce mai este, parcă nu mai are har...
Totu-mi pare cel putin hilar...
Umbra-mi coboară către ceva amar...
Singur lângă acel om rău, barbar...
Am prăbuşit cam ceea ce puteam să car...
Doar în aparenţă fericit mai par...
Ne agăţăm de ceea ce ne trebuie măcar...
Flămânzi după ce este scump şi rar...
Cade până şi puternicul stejar...
Roua din lacrimi mai străbate un hotar...
Frisoanele m-au zăpăcit cam în zadar...
Copii abandonaţi trăiesc un îndelung calvar...
Nimeni nu oferă necondiţionat un dar...
Trăim într-o ceaţă; nimic nu mai este clar...
Ne batem joc de sufletele din cleştar...
Un gând mizer ce se perindă mult prea de hoinar…
Unii cred că bogatia stă în faptul că eşti avar…
Altii riscă totul aruncând în joc viaţa, unicul lor zar…
Oameni ce uită să roage în faţa unui altar…

Un fior rece mă înşfacă neaşteptat şi tresar...
Deschid ochii brusc si mă întreb: “coşmar?!”

18 ianuarie - prima emotie pe blog

De astăzi mi-am făcut şi eu blog...De-acum v-oi putea să îmi public ideile ori de cîte ori v-oi simţi nevoia să mă destănui cuiva ....De astăzi v-oi da "viaţă" şi poeziilor pe care le scriu cu migală încă din clasa a unsprezecea...Dacă va fi să vă placă ceea ce aştern pe blog înseamnă că am reuşit să mă fac înţeles...Cu sinceritate şi stimă, un "pămîntean alambicat" - Mihai!