“Rămas bun!”
Am simţit cum vrei să te îndepărtezi
Realizând că nu pot păstra nimic în loc.
Şi nu înţeleg acum, de ce vrei să cedezi
Văzând cum arunci cu apă peste viul foc…
Încă nu îmi dau seama de greşeala ce ai văzut-o
Care te-a împins să mă goneşti din acel colţ stingher.
Nu mi-ai arătat că era pasiune dar am simţit-o;
Acum am ajuns să nu mai ştiu ce vreau, ce să ofer...
De la incertitudine ai ajuns repede la nepăsare
Şi sper să nu fi uitat măcar vorbele de dor.
Acum când ele se şterg şi sunt lăsate în uitare
Vor lăsa peste soarele nostru un întunecat nor...
Am simţit cum vrei să te îndepărtezi
Realizând că nu pot păstra nimic în loc.
Şi nu înţeleg acum, de ce vrei să cedezi
Văzând cum arunci cu apă peste viul foc…
Încă nu îmi dau seama de greşeala ce ai văzut-o
Care te-a împins să mă goneşti din acel colţ stingher.
Nu mi-ai arătat că era pasiune dar am simţit-o;
Acum am ajuns să nu mai ştiu ce vreau, ce să ofer...
De la incertitudine ai ajuns repede la nepăsare
Şi sper să nu fi uitat măcar vorbele de dor.
Acum când ele se şterg şi sunt lăsate în uitare
Vor lăsa peste soarele nostru un întunecat nor...
Un comentariu:
e adevarat.poate multi dintre noi arunca prea repede apa peste un foc de iubire si nu ne dam seama ca celalalt o simte ca un tzunami..
Trimiteți un comentariu